Viaţa de creştin nu se reflectă numai în comuniunea celor ce împart aceeaşi credinţă. Căci în cele din urmă, cea mai mare parte a vieţii o reprezintă activităţile cotidiene, cum ar fi şcoala, perioada de studii şi formare profesională, cariera profesională, viaţa familială, eventual chiar internări în spitale sau azile. Şi creştinii nouapostolici se află în vâltorile vieţii alături de vecini, colegi şi parteneri.

Credinţa trebuie să se reflecte şi în viaţa de zi cu zi. Ţelul credinţei ne marchează comuniunea vie. Acest lucru este trăit în mod special în serviciile divine, dar şi în desele întâlniri ale credincioşilor de toate vârstele. Comuniunea înseamnă: a avea aceeaşi credinţă şi nădejde, a trăi împreună atât necazurile cât şi bucuriile, sprijin şi respect reciproc, empatie, trăirea împreună a Cuvântului lui Dumnezeu şi sărbătorirea Sfintei Cine în comun. Sau altfel spus: Să-L trăim împreună pe Dumnezeu!